Veridice 548: Schimbarea sistemului de impozitare a clădirilor (4)

Publicat în de

Continuăm seria emisiunilor dedicate modificărilor de cod fiscal care vizează impozitul pe proprietate. Este important să înțelegem cât mai bine implicațiile și să ne luăm fiecare măsurile de rigoare.

 

 

Să ne reamintim că impozitul este compus din două părți: valoarea impozabilă, asupra căreia se aplică o cotă de impozitare. De exemplu, pentru un spațiu comercial aparținând unei persoane fizice din București care în prezent are o valoare impozabilă rezultată dintr-un raport de evaluare de 500.000 euro și o cotă de impozitare de 0,2% rezultă un impozit de 1000 euro.

Modificarea impozitării clădirilor
Formula actuală

  • Impozit = valoarea impozabilă x cotă de impozitare
  • Exemplu București*:
    – clădire nerezidențială
    – proprietar persoană fizică
    – valoare impozabilă = 500.000 euro
    – cotă de impozitare = 0,20%
    – impozit = 1000 euro

*București cu excepția Sectorului 5

 

Revenind la modificările propuse, se vede că au fost vizate ambele componente ale impozitului. Prima este creșterea nivelului minim al cotelor de impozitare. Haideți să vedem care ar fi efectele dacă am presupune că rămân aceleași valori impozabile ca până acum.

Modificarea impozitării clădirilor
1. Creșterea cotelor de impozitare
(niveluri minime)

  • Se poate face
  • E nevoie doar de
    asumarea deciziei politice

 

Așadar avem o creștere a nivelului minim al cotelor pentru clădirile rezidențiale de la 0,08% la 0,1%. Efectul? Majoritatea orașelor mari din România aveau deja cota de impozitare de cel putin 0,1%. Printre excepții, si unde se poate prevedea o creștere de impozit provenită din cote, se află orașe precum Timișoara, Craiova, Sibiu, Iași, Slatina, Bistrița, Ploiești, Târgoviște, Galați, Suceava, Botoșani.

Modificarea impozitării clădirilor
Clădiri rezidențiale

  • Creșterea cotelor de impozitare
    = de la 0,08% la 0,10%
  • Majoritatea orașelor deja se apropiau de acest nivel
  • Excepții:
    – 0.08%: Tmișoara, Craiova, Sibiu, Iași, Slatina, Bistrița,
    Sfântu Gheorghe, Alexandria
    – 0.09%: Ploiești, Galați, Suceava, Târgoviște, Botoșani

 

În ce privește clădirile nerezidențiale, creșterea cotei minime de la 0,2% la 1% afectează semnificativ segmentul de persoane fizice care dețin clădiri nerezidențiale pentru că acolo cotele de impozitare erau în majoritatea situațiilor sub 1%. În cazul persoanelor juridice măsura le afecteaza într-o mică măsură având în vedere că doar în puține cazuri cota de impozitare a fost sub 1%.

Modificarea impozitării clădirilor
Clădiri nerezidențiale

  • Creșterea cotelor de impozitare
    = de la 0,20% la 1%
  • Afectează semnificativ PF (majoritatea sub 1%)
  • Nu afectează semnificativ PJ (majoritatea sunt deja la 1%)

 

Ca referință folosim exemplul anterior. Ipoteză de lucru: pentru o clădire comercială deținută de o persoană fizică în valoare de 500.000 de euro impozitul minim ar fi de 5000 de euro (1%). Pentru comparație, în 2022, pentru aceeași valoare a clădirii, impozitul a fost de 1000 euro în București (0,20%), 2000 euro în Cluj-Napoca (0,40%), 3000 euro în Timișoara (0,60%).

Modificarea impozitării clădirilor
PF – Clădiri nerezidențiale. Exemplu:

  • Clădire comercială = 500.000 euro
  • Proprietar = persoană fizică
  • Noua cotă minimă de impozitare = 1%
    = > impozit = 5000 euro
  • Vechea cotă minimă de impozitare = 0,20%
    = > impozit = 1000 euro (București = 0,20%)
    = > impozit = 2000 euro (Cluj-Napoca = 0,40%)
    = > impozit = 3000 euro (Timișoara = 0,60%)

 

De aici rezultă că, dacă obiectivul este creșterea impozitelor și clasa politică își asumă acest lucru, cea mai simplă și predictibilă cale este modificarea intervalului cotelor de impozitare. Direct și ușor de implementat cu aplicare directă de la 1 ianuarie 2023.

 

Introducerea modificării celei de-a doua componente, valoarea impozabilă, atrage niște efecte ascunse mult mai mari. Chiar dacă se urmăreste etica. În primul rând că maniera propusă este una superficială care pornește de la ideea de simplificare fără ca cei care au susținut-o să înțeleagă modul de aplicare. Ar fi ideal să găsești un document care să conțină valorile tuturor proprietăților imobiliare dintr-un județ și dintr-o țară. Doar că nu există acest document nicăieri în lume.

Modificarea impozitării clădirilor
2. Schimbarea valorii impozabile

  • = > efecte ascunse majore
  • (!) lipsa unei surse a valorilor tuturor
    proprietăților (județ/țară/)
    (nu există niciunde în lume)

 

Așadar, în lipsa altor baze de date, „grila notarilor” – un document cu proveniență incertă și aplicabilitate limitată – a devenit un panaceu. Și ca orice panaceu, și acesta se va dovedi un fals „salvator”. Studiul de piață și-a arătat utilitatea pentru scopul în care a fost întocmit. Noua utilizare propusă îi depășește cu mult limitele. Ar fi bine așadar să luăm măsuri din timp pentru a evita confruntarea cu efectele unei decizii în afara realităților din România. Însă este important să fim onești cu privire la obiectivul real al acestor decizii pentru a găsi „tratamentele” adecvate.

Modificarea impozitării clădirilor
„Grila Notarilor”

  • Adecvat și util scopului pentru care a fost creat
  • Inadecvat și depășit de o astfel de utilizare
    (!) nu există „panaceu”

 

Rămân la părerea că s-a folosit în viteză acest document pentru că inițiatorii nu au identificat alternative. În episoadele viitoate vă propun să analizăm ce soluții reale și eficiente avem (acestea chiar există) pentru a face o schimbare care să aibă sens, nu doar de dragul de a schimba ceva.

 

Ne oprim aici pentru astăzi. Până la ediția viitoare, ținem legătura pe pagina Adrian Vascu de pe Facebook, Youtube și în aplicația mobilă din Google Play și Apple Store. Vă doresc multă sănătate!

—

Impozitare Clădiri 2022:

—

Noul An:

—

Lider Autentic :

—

Noul Leadership:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: