Acest subiect există pe agenda publică în această perioadă, pe siteul Ministerului Energiei ( http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2017/05/TERENURI-MAJORARE-CAPITAL.-HG.pdf si http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2017/05/TERENURI-MAJORARE-DGSC-mod.-CRIS-AURA.-fara-track.pdf).
Este de salutat acest demers, având în vedere că actualele prevederi legale sunt incomplete și neclare. Sper sa fie făcut complet și profesionist, astfel încât să răspundă la toate neclaritățile anterioare.
Nota de fundamentare (link 2 din paranteza de mai sus) este detaliată și trece în revistă principalele aspecte care au condus la necesitatea apariției actului normativ.
Conținutul hotărârii de guvern (link 1 din paranteza de mai sus) prevede cum se va stabili valoarea de piață a terenului, făcând trimitere la un raport de evaluare realizat de către un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare în vigoare.
Formularea din conținutul HG nu este însă clară din punct de vedere tehnic, ceea ce va conduce la dificultăți în aplicare. Prin urmare, propun următoarele:
1. Să se facă precizarea că raportul de evaluare trebuie să aibă “data evaluării” în cele 90 de zile dinaintea majorării capitalului social. Așa cum este acum formulat, rezultă că raportul de evaluare trebuie realizat în cele 90 de zile, “adică data raportului de evaluare”, dar nu se precizează la ce dată este valabil rezultatul evaluării. Pentru a nu mai exista neclarități, trebuie făcută precizarea că “data evaluării” trebuie să se afle în intervalul de 90 de zile. Dacă va fi făcută această precizare, va rezulta și că “data raportului de evaluare” va fi în intervalul celor 90 de zile fiindcă “data raportului” este ulterioară “datei evaluării”. Pe de altă parte, încadrarea în cele 90 de zile nu reprezintă o garanție că valoarea de piață este valabilă la data majorării capitalului social (datorită unor modificări care pot apărea în condițiile pieței specifice), de aceea vor trebui avute în vedere și aspectele de la punctul următor.
2. Cred că și termenul de 90 de zile este insuficient pentru realizarea procedurilor legale de majorare a capitalului social. Pentru ca rapoartele de evaluare să fie valabile la data adunării generale de majorare a capitalului social, acestea trebuie să fi avut ca dată a evaluării, una cât mai apropiată de data acestei adunări. Prin urmare, termenul necesar pregătirilor legale ale AGA, precum și datele de valabilitate ale evaluărilor vor trebui corelate. O soluție posibilă este ca termenul de 90 de zile sa fie modificat astfel încât să acopere toate situațiile posibile din practică (vezi reglementările speciale ale firmelor listate), iar raportul de evaluare să fie actualizat astfel încât să fie valabil la data majorării capitalului social.
3. Un alt aspect care nu este prevăzut în HG este referitor la modalitatea de majorare a capitalului social. Pentru a respecta prevederile din Nota de fundamentare legate de protecția intereselor tuturor acționarilor, nu este suficient să se precizeze că terenul se va evalua la “valoarea justă”. Mai trebuie precizat și cum se calculează numărul de acțiuni care îi revin statului în urma evaluării terenului.
Să luăm un exemplu:
Avem următoarea situație:
Capital social: 10.000.000 lei
Valoare nominală acțiune: 10 lei
Număr acțiuni: 1.000.000
Structură acționariat
Stat: 35%
Privați: 65%
Valoare de piață acțiune: 100 lei
Valoare de piață teren: 4.000.000 lei
· Capitalul social reprezintă suma înregistrată în bilanțul contabil al societății comerciale unde statul urmează să majoreze capitalul social, la data majorării (10 milioane lei)
· Valoarea de piață a acțiunii reprezintă nivelul valorii cu care pot fi vândute acțiunile de către acționari la data majorării. Ea ar trebui să rezulte dintr-un raport de evaluare realizat de către un evaluator autorizat (chiar dacă societatea comercială este cotată la bursă). Referitor la acest subiect, legiuitorul ar putea ține seama cel puțin de valoarea capitalului propriu din bilanțul societății comerciale la care urmează a fi realizată majorarea de capital social, urmând a face precizările necesare în ipoteza în care acesta este mai mic decât capitalul social sau chiar negativ. În același timp, va trebui precizată modalitatea de estimare a valorii de piață în ipoteza în care societatea comercială este listată pe piața de capital.
· Valoarea de piață a terenului reprezintă valoarea prevazută în propunerea de HG pe care o analizăm.
Realizarea majorării capitalului social trebuie să răspundă la intrebarea: Câte acțiuni va dobândi statul? Va dobândi acțiuni la valoare nominală (10 lei) sau la valoarea de piață (100 lei)? Cele doua scenarii arată astfel:
Scenariul 1 (Statul dobândește acțiuni la valoarea nominală)
Număr acțiuni stat – vechi: 350.000
Număr acțiuni privați: 650.000
Număr acțiuni stat – noi: 400.000
Număr total actiuni: 1.400.000
Capital social majorat: 14.000.000 lei
Repartizare acțiuni
Stat
Număr acțiuni: 750.000 Procent: 54%
Privat
Număr acțiuni: 650.000 Procent: 46%
Scenariul 2 (Statul dobândește acțiuni la valoarea de piață sau echivalent)
Număr acțiuni stat – vechi: 350.000
Număr acțiuni privați: 650.000
Număr acțiuni stat – noi: 40.000
Număr total acțiuni: 1.040.000
Capital social majorat: 10.400.000 lei
Repartizare actiuni
Stat
Număr acțiuni: 390.000 Procent: 38%
Privat
Număr acțiuni: 650.000 Procent: 63%
Se observă că rezultatul în cele doua scenarii este fundamental diferit. În primul dintre ele, statul, care deținea 35%, devine acționar majoritar, cu 54%, față de al doilea scenariu, în care cota de participare a statului crește de la 35% la 38%. Precizez că valoarea de piață a terenului care urmează să fie adus ca aport de către stat este aceeași în ambele variante (4 milioane lei)
Situațiile din practică sunt foarte variate. În multe dintre acestea, capitalul social nu a mai fost actualizat de foarte mulți ani și valorile actuale de piață ale terenurilor, chiar dacă aceste terenuri sunt neutilizate în activitatea de bază a companiei, pot fi ridicate față de nivelul înregistrat al capitalului social.
În concluzie:
Scenariul corect este al doilea. Statul dobândește acțiuni la valoarea lor de piață. Aceasta înseamnă că, dacă le valorifică, ar trebui să obțină exact valoarea de piață a terenului aportat. Aceasta ar trebui să fie “cheia” de verificare. Dacă nu se întâmplă așa, atunci conform exemplului din scenariul 1, statul va aduce un aport de 4 milioane lei și va putea să valorifice la aceeași dată acțiunile dobândite cu 40 milioane lei. Afacere “profitabilă” în aparență, dar incorectă față de ceilalți acționari.
Pentru a se evita asemenea incorectitudini și neclarități, hotărârea de guvern ar trebui să conțină precizările referitoare la algoritmul de aplicare a majorării de capital, respectiv:
· Dacă e nevoie de o derogare de la prevederile Legii 31/1990 privind majorarea capitalului social;
· Diferența dintre valoarea de piață a terenului aportat și suma înregistrată în capitalul social o reprezintă prima de emisiune;
· Faptul că la aceeași dată la care se stabilește valoarea justă a terenului să se stabilească și valoarea de piață a acțiunilor. Sau un alt criteriu de estimare a acestei valori (cum ar fi nivelul capitalului propriu, dacă este superior capitalului social). Aceasta să fie realizată de către un evaluator autorizat, iar ANEVAR să facă precizările necesare privind standardele de evaluare și metodologia aplicabilă.
Supun atenției aceste aspecte și consider că dacă HG le va lămuri, demersul legislativ își va atinge obiectivele prevăzute în Nota de fundamentare.
Această analiză nu este exhaustivă. Am urmărit “cu subiect si predicat” să aducem în atenție necesitatea clarificării modalitătii în care se va realiza majorarea capitalului social. Altfel, demersul de reglementare va fi lipsit de consistență, și nu în ultimul rând, de finalitate.