Articol publicat în Revista Valoarea nr. 03 – pagina 32, autor Rodica Hășmășan
Prezentarea speţei şi calitatea evaluatorului reclamat
Procedura disciplinară în speța prezentată în acest număr a fost declanșată în urma sesizării formulate de către Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul unui Inspectorat de Poliție Județean.Fapta ce a constituit obiectul sesizării se referă la evaluarea unor bunuri mobile, respectiv Raport de Evaluare (RE) al unui număr de 24 de autovehicule și semiremorci întocmit de către un evaluator autorizat având specializarea „Evaluări de întreprinderi, fond de comerț și alte active necorporale” (EI) („Evaluatorul”). Mijloacele de transport evaluate de către Evaluator aparțineau unei societăți comerciale al cărei administrator era cercetat într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală.
Prin sesizarea transmisă, Serviciul de Investigare a Fraudelor a solicitat ANEVAR să-i comunice care sunt normele specifice ce trebuie respectate în evaluarea unor bunuri mobile, respectiv a unor autovehicule, și dacă acestea au fost aplicate în cazul de față. De asemenea, a mai solicitat un punct de vedere cu privire la valorile stabilite de către Evaluator pentru fiecare bun în parte evaluat, dar și asupra valorii de lichidare obținute.
Constatări ale raportorului și ale CED pe parcursul cercetării disciplinare
În urma analizei Raportului de Evaluare și a discuţiilor purtate atât de raportor cât și de către CED s-a constatat că Raportul de Evaluare conţine multiple neconformități astfel încât nivelul de credibilitate al RE este zero.
Aspecte neconforme constatate în Raportul de Evaluare
- Scopul evaluării este menționat ambiguu în RE – „estimarea și actualizarea valorii bunurilor și de utilizare în vederea introducerii în evidența contabilă a firmei”.
- Data evaluării nu este clar menționată în RE, poate fi dedusă ca fiind iulie 2012.
- Se face trimitere la Standarde de evaluare care nu mai sunt valabile la Data evaluării (2012) – „SEV 4.03”.
- Metodele de evaluare declarate ca fiind aplicate în RE sunt: metoda costului de înlocuire net (CIN) și metoda comparației vânzărilor (MCV), în realitate fiind aplicată declarativ doar metoda costului de înlocuire net.
- În RE sunt prezentate noțiuni/definiții neconforme:
» „Mijlocul fix asemănător se determină prin metoda identificării, asimilării sau corelării, actualizări indiciale”;
» „CIN se bazează pe estimarea valorii de piață pentru utilizarea existentă a proprietății plus costul curent brut de înlocuire (sau reconstrucție) a amenajărilor acestora minus alocarea (valorică) pentru deteriorarea fizică și pentru orice forme relevante de depreciere și optimizare”;
» În cadrul RE la ”Concluziile evaluării” se face referire la ”valoarea de circulație a bunurilor mobile”, tip de valoare care nu există în standardele de evaluare valabile la Data evaluării.
- Metoda comparației vânzărilor (MCV) nu a fost utilizată, deși în RE se menționează ca fiind utilizată.
- În aplicarea metodei CIN ipotezele de lucru nu sunt argumentate/documentate în cadrul RE. Astfel nu rezultă cum a fost estimat costul de înlocuire brut și cum au fost estimate deprecierile. De exemplu, pentru un autotractor Volvo FH – 12, an fabricaţie 1999, s-a utilizat un cost de înlocuire brut de 48.500 Lei și s-a aplicat o depreciere fizică de 36%, depreciere economică de 40% și funcțională de 20%, deprecierile fiind cumulate, și nu aplicate în cascadă. Valoarea estimată pentru acest autovehicul fiind de 2.000 Lei. Referitor la modul de estimare a costului de înlocuire brut, Evaluatorul menționează ”Valoarea de înlocuire a utilajelor și autoturismului s-a făcut după prețuri afișate de revistele de specialitate ale unor societăți de profil, care se ocupă ca dealeri vânzări auto, și după prețuri estimative pentru auto similare luate de pe Internet, site-uri ale unor societăți de profil”.
- Raportul de Evaluare în general este dezordonat, greu de citit, conține definiții incorecte, chiar și exprimări lipsite de logică.
» În prezentarea metodei comparației vânzărilor sunt prezentate deprecierile funcțională și economică;
» Mijloacele de transport ”includ activele corporale, altele decât proprietățile imobiliare. În mod individual acestea sunt prezentate în HG nr. 964/1998 modificată prin HG nr. 2139/2004”;
» ”Valoarea de piață… reprezintă o evaluare”.
Aspecte clarificate cu Evaluatorul pe parcursul audierii
- Scopul evaluării – având în vedere că Raportul de Evaluare nu prezintă clar scopul evaluării, s-a încercat clarificarea acestui lucru pe parcursul audierii. Evaluatorul ne-a precizat că la începutul anului 2012 a fost contactat de către o cunoștință să efectueze mai multe rapoarte de evaluare pentru mijloace fixe de la o societate întrucât au fost amortizate complet și ”voia să aibă în contabilitate o valoare”, servicii pentru care s-a întocmit un contract, urmând ca facturarea acestora să se facă la sfârșitul anului 2012. Evaluatorul ne informează că între timp acea societate a intrat în insolvență.
- Referitor la neconformităţile constatate în cadrul Raportul de Evaluare, Evaluatorul a avut următoarele explicaţii, explicații care ne-au confirmat concluzia rezultată din analiza RE:
» „Chiar dacă nu respectă întru totul metodologia de lucru și normele IVS 220, consider valorile finale apropiate de realitate că au estimat o valoare…”;
» ”Ele nu au fost puse gaj la nicio bancă ca să le cresc valoarea, sau cu scopul de a recupera TVA, pentru că ele erau pentru casare”;
» ”Societatea beneficiară nu a făcut nicio reclamație la adresa mea, și nu a înșelat pe nimeni. Chiar dacă a vândut aceste bunuri, clientul nu a avut obiecții. Cred că greșeala mea a fost că nu am scris raport de expertiză tehnică evaluare în loc de raport de evaluare”;
» „Scopul lucrării era pentru o raportare financiară, unde tipul de valoare care se estimează este valoarea justă, aceasta fiind mai mică decât valoarea de piață, sau cel mult egală cu ea“;
» „La evaluarea prin costul de înlocuire net am greșit că nu am folosit la valoarea costului prezent valoarea de nou, ci am folosit valori luate de pe internet negăsind valori de nou, aplicând corecții după cum am apreciat eu“;
» „Întrucât mijloacele auto au fost amortizate complet având valoare zero, am sunat un inspector la Administrația Financiară și l-am întrebat dacă pot face evaluarea cu o valoare mai mică și acesta mi-a răspuns că da, întrucât normele nu spun ce valoare pot avea, dar oricum nu pot fi zero“;
Propunerea CED de soluţionare a cauzei
Având în vedere toate neconformităţie constatate în Raportul de Evaluare și explicaţiile primite din partea Evaluatorului pe toată perioada cercetării disciplinare, CED a constatat că Evaluatorul a încălcat prevederile Codului de etică al profesiei de evaluator autorizat, mai exact principiul competenţei profesionale, respectiv punctul 2.4 -lit.a) – care spune „Principiul competenței profesionale implică următoarele obligații din partea evaluatorului autorizat: menținerea cunoștințelor profesionale și a abilităților la nivelul necesar astfel încât angajatorul sau clienții să beneficieze de servicii profesionale competente; realizarea serviciilor profesionale în conformitate cu standardele de evaluare obligatorii pentru membrii Asociației“ și pct. 2.4 lit. e) din Codul de etică al profesiei, potrivit căruia „Evaluatorul autorizat va respecta standardele de evaluare obligatorii pentru membrii Asociaţiei.
Situaţiile în care aceste standarde nu sunt aplicabile misiunii de evaluare din cauza unor acte normative incidente sau altor cerinţe relevante misiunii trebuie clarificate cu clientul și destinatarul și explicitate în raport“. Pentru abaterea disciplinară constatată, CED a propus Consiliului Director sancţionarea disciplinară a Evaluatorului cercetat cu: „RETRAGEREA CALITĂȚII DE MEMBRU AL ASOCIAȚIEI”. După analizarea tuturor informațiilor în cauză, inclusiv audierea Evaluatorului la solicitarea acestuia, Consiliul Director a decis acordarea sancțiunii propuse de către Comisia de Etică și Disciplină.
Rodica Hășmășan