Update 29.01.2020
În ședința de guvern de aseară au fost propuse următoarele trei modificări esențiale:
– Eliminarea pragului de 1 milion lei;
– Noul termen propus pentru depunerea planului de restructurare și a testului creditorului privat prudent e 31 iulie 2020;
– Deschiderea până la 31 martie perioada de depunere a notificărilor.
Așteptăm confirmarea și validarea publicată în Monitorul Oficial.
Detalii disponibile pe FinancialIntelligence.ro
—–
Update: joi, 19.09.2019, au decis prelungirea termenului până pe 31.10.2019 (detalii aici).
—–
OG 6/2019 privind unele măsuri de restructurare financiară a fost instantaneu „botezată” ca fiind o nouă amnistie. Și de aici opiniile pro și contra moralității aplicării unei asemenea decizii acum.
Dacă trecem de titlurile ziarelor, ordonanța cuprinde niște măsuri, care, aplicate corespunzător, pot conduce la materializarea unui efect benefic asupra tuturor părților implicate (debitor, stat, alți creditori și experți independenți). Toate detaliile tehnice sunt cuprinse în textul ordonanței.
Însă scopul acestei analize este acela de a răspunde următoarelor întrebări:
- Care sunt primii pași în aplicarea actului normativ?
- Cine beneficiază de măsurile propuse și dacă se șterge automat o parte din datorie?
- Care este interesul statului?
- Ce rol are expertul independent?
Care sunt primii pași în aplicarea actului normativ?
- Publicarea celor două proceduri de aplicare ale capitolelor 1 și 2 din ordonanță prin ordin al ministrului finanțelor publice în 15, respectiv 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței.
- Companiile interesate de măsurile prevăzute de ordonanță notifică organul fiscal competent cu privire la intenția de restructurare până la data de 30 septembrie 2019, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare.
- Contactarea de către companiile interesate a unui expert independent (o companie de consultanță cu mix de competențe) care să realizeze planul de restructurare și testul creditorului privat prudent, pentru o discuție preliminară privind modalitatea de lucru.
- Eventuala discuție a companiilor interesate cu creditorii bancari existenți în vederea asigurării „cofinanțării” prevăzute de ordonanță (plata la zi a datoriilor curente) și eventuala implicare a acestora în susținerea măsurilor din plan.
- Emiterea de către organul fiscal competent a certificatului de atestare fiscală pe care îl comunică debitorului.
Pe baza informațiilor rezultate din parcurgerea etapelor de mai sus se vor contura etapele următoare de realizat și răspunsurile la întrebările ridicate de înaintarea în procedura.
Cine beneficiază de măsurile propuse și dacă se șterge automat o parte din datorie?
Debitorii, persoane juridice de drept public sau privat (cu excepția instituțiilor publice și a unităţilor administrativ-teritoriale) aflați în dificultate financiară și pentru care există riscul întrării în insolvenţă, își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la dată de 31 decembrie 2018 în cuantum mai mare sau egal cu un milion de lei, și neachitate pâna la data emiterii certificatului de atestare fiscalā, precum și obligațiile bugetare accesorii. Măsurile nu se aplică acelor companii care îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală.
Ordonanța nu prevede o ștergere automată a „datoriilor eligibile” față de buget ci are în vedere atât o posibilă eșalonare la plată, cât și o reducere de până la 50% a debitelor într-un interval de până la 7 ani, exclusiv cu respectarea unor condiții impuse de lege.
În acest sens, după respectarea tuturor cerințele legii privind încadrarea debitorului în a beneficia de efectele ordonanței (din punct de vedere al respectării cerințelor Codului de Procedura Fiscală invocate în ordonanță) un rol esențial îl vor reprezenta planul de restructurare și testul creditorului privat prudent.
Care este interesul statului?
Interesul statului trebuie să fie în primul rând maximizarea sumelor care pot fi recuperate. Este evident că firmele cu datorii mai mari de 1 milion de lei la 31.12.2018 au trecut sau trec prin dificultăți financiare, iar statul, până în acest moment, nu a uzat de declanșarea procedurii silite sau de solicitarea deschiderii procedurii reorganizării judiciare conform legii.
Rezultă, deci, că unul dintre obiectivele principale îl reprezintă susținerea continuității activității acestor companii, situație benefică atât pentru stat, cât și pentru toate celelalte părți implicate (acționari, salariați, autorități locale, bănci etc).
În acest sens, maximizarea sumelor recuperabile va trebui justificată prin realizarea realistă, profesionistă și asumată a planului de reorganizare și a testului creditorului privat prudent. Cele două documente vor funcționa în „cascadă” primul fiind de fapt realizat din perspectiva debitorului (planul de reorganizare) iar al doilea (testul creditorului privat prudent) din perspectiva statului.
Care este rolul expertului independent?
Rolul principal este de a realiza cele două studii într-o manieră realistă, profesionistă și asumată. Cifrele previzionate în planul de restructurare, și care vor conduce la suma actualizată pe care statul o va putea recupera conform celor prevăzute în plan, vor fi testate în cadrul testului creditorului privat prudent prin compararea cu sumele „ipotetice” pe care statul le-ar încasa în ipoteza declanșării executării silite sau a demarării procedurilor prevăzute de legea insolvenței. Realismul cu care vor fi realizate aceste scenarii va reprezenta una dintre cheile reușitei acestei restructurări.
Responsabilizarea expertului independent se va realiza suplimentar prin implicarea acestuia în monitorizarea periodică a implementării planului (periodicitatea urmează a fi stabilită prin norme). Va fi un moment al adevărului în care cifrele puse pe hârtie vor trebui să producă efecte concrete, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, ori planul va trebui ajustat, ceea ce ține de expert, ori aplicarea măsurilor nu a fost corespunzătoare și acest lucru va depinde de managementul debitorului.
Referitor la cine poate fi expertul, în opinia mea va fi dificil ca toate operațiunile necesare să fie realizate de către o singură persoană. Cred că o firmă de consultanță care să asigure resursele necesare atât profesionale, cât și cantitative, reprezintă o premisă esențială pentru reușită planului.
Analizând etapele procesului, consider că sunt necesare atât cunoştinţele, cât și responsabilitățile legale ale unui consultant fiscal (privind încadrarea în cerințele codului fiscal și al celui de procedură fiscală, respectiv analiza istoricului vectorului fiscal), dar și cele ale unui evaluator autorizat privind, de exemplu, realizarea cash flow-ului viitor și estimarea valorii activelor (în eventualitatea dării în plată, sau în scenariul declanșării prevederilor legii insolvenței) și, nu în ultimul rând, aportul unui practician în insolvență referitor la scenariul din testul creditorului privat prudent privind declanșarea procedurii conform legii insolvenței și folosind abilitățile și experiență acestuia din reorganizări anterioare.
Nu vreau să fiu limitativ și consider că în profesiile liberale financiare care includ și auditorii financiari și experții contabili, există competențele necesare realizării studiului de restructurare și a testului creditorului privat prudent într-un mix de profesioniști adecvat. E important să se aplece asupra acestui subiect și să îl trateze în cel mai profesionist mod.
Concluzia?
Ca o concluzie, la această primă trecere în revistă a OG 6/2019, este că actul normativ conține premisele necesare să fie benefic tuturor părților implicate sub condiția că toate detaliile să fie avute în vedere și să fie tratat cu seriozitate atât de debitor, cât și de expertul independent.
Autor
Adrian Vascu
Senior Partner Veridio
Analiză publicată pe FinancialIntelligence.ro