Analiza Veridio: Concordatul Preventiv

Publicat în de

Concordatul Preventiv – tratamentul de însănătoșire a companiilor postpandemie COVID 19

Perioada pe care o traversăm, influențată major de efectele pandemiei COVID-19, a supus fiecare afacere unui ”stress test”, adică unor provocări care au avut ca puncte extreme oprirea temporară sau totală a activității (turism, evenimente) și creșterea semnificativă a volumului de lucru (curierat, delivery).

Indiferent unde s-au aflat firmele pe spectrul dintre cele două extreme, a fost nevoie de acordarea unei atenții sporite asupra modului de organizare și funcționare pentru a face față noilor condiții. Desigur, presiunea mai ridicată a fost, și continuă să fie, resimțită de sectoarele care și-au încetat sau încetinit semnificativ activitatea, dar este sau va fi resimțită și de sec-toarele ale căror clienți sau furnizori sunt în situații dificile.

În acest context, noțiunea de regândire sau chiar reinventare a companiilor a devenit din ce în ce mai des întâlnită în spațiul public sub diferite forme: redresare, restructurare, restrângere prin divizare, spin-off, remediere, șamd. Indiferent de titlu, obiectivul rămâne aceleași: concentrarea pe segmentele de activitate care asigură diferențierea în piață și evitarea insolvenței.

 

Contextul Restructurării Preventive

Tradițional, restructurările firmelor care puteau să evite insolvența s-au făcut, în covârșitoarea majoritate a cazurilor, informal. Chiar și așa, s-au făcut cu largul concurs al partenerilor lor semnificativi: băncile, clienții și furnizorii importanți. În timpuri de criză economică însă, nivelul de încredere între parteneri scade semnificativ și direct proporțional cu lipsa de predictibilitate a mediului economic.

La astfel de timpuri mediul de afaceri are nevoie de un cadru de restructurare care să acopere prin credibilitate instituțională pierderea de încredere dintre parteneri de afaceri. Deși este mult mai puțin familiar mediului de afaceri (din această perspectivă), Codul Insolvenței (Legea 85/2014) include și un cadru legal, foarte puțin utilizat până în prezent, care poate oferi un mediu controlat și predictibil unei restructurări, în vederea evitării insolvenței. Acest cadrul legal este concordatul preventiv.

Concordatul există de mult timp în legislația locală – în ianuarie 2020 a împlinit 10 ani de când a intrat în vigoare, doar că ea nu prea a fost utilizată în practică din motive diverse. Cele mai relevante piedici sunt imprecizia textului legii și termenele extrem de strânse în care ar trebui pusă în aplicare, la nevoie.

Cu toate acestea, până când Directiva UE 1023/2019 privind restructurarea preventivă și instrumentele de avertizare timpurie va fi introdusă în legislația națională (ceea ce ar urma să se întâmple la mijlocul anului viitor), concordatul preventiv nu ar trebui ignorat. O bună utilizare a concordatului preventiv implică multă experiență, un amplu portofoliu de tehnici specifice, o foarte bună implementare a planului și o aplicare adaptată la condițiile fiecărui caz în parte.

 

Concordatul Preventiv în prezent

În ciuda acestor neajunsuri, restructurarea preventivă începe să devină o practică extrem de relevantă pentru companiile care vor să identifice și gestioneze în timp util riscul insolvenței. Deși este nevoie de ceva efort pentru înțelegerea și asimilarea concordatului preventiv în companii, dată fiind această perioadă de incertitudine extremă, devine o prioritate pentru asigurarea supraviețuirii companiilor și evitarea pericolului intrării în insolvență.

Practicienii în insolvență experimentați sunt pregătiți să ofere soluții concrete pentru a crea o bună practică în planificarea și coordonarea unui asemenea proces. În spiritul Directivei 1023/2019, ne așteptăm să se întâmple o specializare mai clară a ceea ce aceasta definește ca fiind profesionistul în restructurare. Acesta, pe lângă foarte buna cunoaștere a cadrului legal, trebuie să stăpânească un spectru larg de cunoștințe – de la cele de guvernanță corporatistă, la cele de analiză finaciară, fiscală și, nu în ultimul rând, cele care privesc finanțarea, evaluarea și tranzacționarea afacerilor.

 

Modificări în Textul Legii

Cum anul acesta va fi un an de mare încercare, ar putea deveni imperios necesară amendarea textului Legii Insolvenței pentru a o alinia la principiile definite în Directiva 1023/2019, măcar în zonele ei foarte deficitare – cum ar fi:

  • claritate asupra distincției între ceea ce legea definește ca insolvență iminentă și ceea ce definește drept debitor în dificultate financiară;
  • tratamentul creditorilor afectați de restructurare față de cei neafectați;
  • durata perioadei de negociere și asimilarea ei cu un moratoriu;
  • incorporarea unui mecanism care să facă, în anumite condiții, tratamentul acționarilor când valoarea de intreprindere a companiei este mai mică decât valoarea datoriilor.

Și lista poate continua. Aceste clarificări ale textului Legii Insolvenței trebuite făcut cât mai repede posibil pentru o cât mai bună gestiune a valului de insolvențe care începe să se profileze pentru începutul anului 2021 în sensul evitării falimentului.

 

Concordatul Preventiv vs. Insolvență

Concordatul preventiv reprezintă o procedură de restructurare a activității care, spre deosebire de reorganizarea din insolvență, se desfășoară mult mai rapid și fără întreaga presiune exercitată de formalismul acesteia din urmă. Mai mult, concordatul preventiv lasă inițiativa negocierilor și strategiei în totalitate în seama conducerii firmei aflată în dificultate. Astfel, administratorul concordatar (practician experimentat în insolvență) are doar un rol de consultant și facilitator al negocierilor.

Concordatul preventiv este în esență un contract de restructurare a datoriilor între toți sau o parte a creditorilor și firma aflată în dificultate. În acest caz, instanța de judecată oferă doar un cadru de siguranță necesar unui proces rapid de negociere într-un moment în care încrederea dintre parteneri este pusă la încercare.

Prin urmare, concordatul preventiv nu are complexitatea și nici durata în timp specifice procedurii insolvenței. Lucru și normal, dat fiind că, în cazul concordatului, vorbim despre un demers preventiv care oferă companiilor mult mai multe variante de redresare decât ar avea ceva mai târziu, când situația financiară s-ar degrada major. Prin urmare, cheia acestui proces este identificarea corectă și din timp a creșterii riscului insolvenței.

Subliniem faptul că, deși este o acțiune desfășurată cu aprobarea unui judecător sindic, lasă mult loc negocierilor cu creditorii, dar și a reorganizării rapide a firmei aflate în dificultate pentru adaptarea la condițiile curente ale piețe și supraviețuirea acesteia.

 

Cum Funcționează Concordatul Preventiv

Conform legii, pot apela la concordatul preventiv companiile care anticipează că situația lor se deteriorează cu riscul de a fi obligați să ceară deschiderea procedurii de insolvență.
În contextul crizei medicale cauzate de SARS-CoV-2, termenul de solicitare a insolvenței a fost amânat până la 30 de zile după ce starea de alertă va fi ridicată (cf. Legea 55/2020). Astfel, chiar și firmele care se găsesc în prezent în proximitatea intrării în insolvență, pot accesa calea legală pentru restructurare prin concordatul preventiv, evitând spectrul falimentului.

 

Concordatul preventiv are în esență următorii pași:

  1. Cererea pentru deschiderea procedurii este acceptată de judecător;
  2. Debitorul numește un administrator concordatar (practician experimentat în insolvență);
  3. În maxim 30 de zile se transmite creditorilor „oferta de concordat” (termen de la declanșarea procedurii);
  4. Timp de maxim 60 de zile se negociază cu creditorii oferta de concordat;
  5. În maxim 60 de zile de la finalizarea negocierilor creditorii acceptă sau resping (DA/NU) oferta de concordat:
  6. Concordatul se aprobă dacă:
    a. min. 75% dintre creditorii afectati de plan au creanțe certe si astfel au drept de vot;
    b. min. 75% dintre creditorii cu drept de au votat DA.
  7. Începerea implementării planului de restructurare aprobat:
    a. Pe o perioadă de maxim 24 de luni;
    b. Monitorizare asigurată de administratorul concordatar (practician experimentat în insolvență).
  8. Planul este opozabil doar creditorilor care au votat DA
  9. Creditorii care au votat împotrivă sunt plătiți conform contractelor lor inițiale sau, alternativ, această plată poate fi amânată cu 18 luni, dacă le sunt oferite garanții corespunzătoare.

 

Finalitatea Concordatului Preventiv

La finalul procedurii putem fi în următoarele două situații:

(1). Planul de restructurare a fost implementat cu succes, compania și-a redresat activitatea și situația financiară, măsurile agreate în concordatul preventiv rămân definitive.

(2). Planul de restructurare a eșuat (implementare/rezultate), toate drepturile creditorilor (inclusiv cele la care eventual renunțaseră) sunt restaurate la punctul de dinaintea procedurii. În funcție de situația concretă de la acel moment, cel mai probabil singura alternativă rămasă la dispoziția firmei aflate în dificultate rămâne insolvența. Chiar și în acest caz, se poate încerca o reorganizare judiciară în procedura insolvenței.

În cea de-a doua situație, de nedorit, va conta foarte mult experiența de negociere și implementare acumulate ca bază de negociere rapidă a unui plan de reorganizare care să ajute debitorul să evite falimentul.

 

Mare atenție la starea companiilor

După cum am mai discutat, există mai multe căi și metode pentru analiza stării din prezent a companiilor (semnele declinului, ciclul de viață al companiilor, soluții pentru companiile aflate în dificultate).

Este foarte important să ne îndreptăm atenția și energia către zonele care nu funcționează tocmai bine, către aspectele vulnerabile. Cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât va fi mai eficientă, costul va fi mai redus, iar șansele de reușită mai mari.

Oricât de greu ne este să ne confruntăm cu realitatea, oricât ni se pare că nu pot fi găsite soluții, ignorarea problemelor nu face decât să înrăutățească situația, uneori degradându-se dincolo de punctul în care redresarea este încă posibilă.

Mai mult ca niciodată, este vremea în care inconfortabilul trebuie să devină confortabil. Nu avem cum să ne însănătoșim dacă nu mergem la doctor, oricât de teamă ne este diagnostic. Fiecare zi în care amânăm, este o zi mai departe de rezolvare. Trebuie să învățăm să confruntăm orice problemă cu încrederea că întotdeauna există o soluție atâta vreme cât recunoaștem că ceva trebuie făcut chiar astăzi.

Autor: Speranța Munteanu, Managing Partner Veridio Transformation

 

—–

Beneficii Restructurare Preventivă:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: